Demonii din vise
V-ati trezit vreodata in mijlocul noptii, paralizat de frica, cu un sentiment de groaza launtrica indefinibil, ca si cum chintesenta raului s-ar fi materializat langa d-voastra? Foarte probabil…nu sunteti singurul. Astfel de trairi impanzesc cronicile vremurilor, fiecare avand o nota personala, dar toate axandu-se pe un element central, definitoriu: intuitia perzentei a ceea ce numim in limbajul cotidian raul, satanicul,demonescul diavolescul perceput ca realitate imediata.
Senzatia este atat de acuta si salbatica incat este insuportabila, subiectul, cautand imediat o cale de iesire, se trezeste in spasme violente, linistindu-se afland ca a fost doar un vis.
Se vorbeste din antichitate despre astfel de manifestari, multitudinea lor fiind justificata de cateva teorii.
Anticii puneau aceste stari pe seama unor demoni incercau sa admeneasca si sa tulbure oamenii cu o sexualitate desantata, nefireasca.
Astfel, in legendele mesopotamiene o ragasim pe Lilith, demonul bolilor trupesti si a mortii, care apare in visele erotice deopotriva femeilor si barbatilor, mistuindu-le sufletele si incarcindu-i cu patimi desarte.
In evul mediu aceste manifestari sunt puse pe seama unor demoni numiti incubus si succubus. Incubus este un demon masculin , ce rataceste mintea fetelor, facadu-le sa aiba inclinatii nefiresti de la varste tinere.( interesant de mentionat, in legendele populare romanesti exista o manifestare similara, prezenta in legenda Sburatorului). Succubus este varianta femimina a domonului, bantuindu-i pe barbati inca de la cele mai fragede varste, facandu-i sa aiba vise erotice, polutii si patimi turbate.
Vechii indieni Algonquin credeau ca visul e o stare speciala, de suspendare a sufletului intre lumea vie si cea a mortilor. De aici si vulnerabilitatea omului care viseaza la atacurile demonilor.
Teoria metempsihozica a viselor se bazeaza pe presupunerea existentei unei multitudini de „invelisuri†, numite corpuri, ce acopera trupul omenesc. Astfel, dincolo de corpul fizic, exista si corpul eteric ( demonstrat si comensurat stiintific ) , o dublura energetica a trupului , si corpul astral, manifestat ca o proiectie energetica a gandurilor si patimilor noastre.
Dupa acesta teorie, spiritele inferioare, oameni care au comis fapte abominabile si au murit, nu isi gasesc linistea nici dupa moarte si, inainte de a intra intr-un nou corp prin raincarnare pentru a-si ispasi pedeapsa, incarca sa-si satisfaca poftele demonice in alte feluri. Cum nu au trup, incearca ori sa posede unul sau, si mai usor, ataca spiritele slabe ale oamenilor in momentul lor cel mai vulnerabil, in vis.
Teoriile materialiste, contemporane, pun asemenea manifestari pe baza unor evenimente din viata subiectului, care s-ar putea rezuma astfel:
• Copilaria si familia: evenimente negative si traumele copilariei pot avea un efect negativ pe termen lung, manifestandu-se si sub forma unui somn agitat, cu cosmaruri, in viata adulta.
• Viata cotidiana: criminalitatea, coruptia generalizata, violenta fizica si verbala, dezastrele naturale coroborate cu incapacitatea umana, individuala de a opri, stopa sau limita aceste aspecte pot crea stari de zbucium interior, avand ca efect si visele demonice.
• Stresul: agitatia la locul de munca, relatiile afective nesatisfacatoare cu familia, prietenii sau partenerul de viata sunt factori declansatori pentru aparitia viselor tulburatoare.
Visele asa zisâ€demonice†apar in viata fiecarui individ, patologia regasindu-se la nivelul frecventei acestora. Oricare ar fi cauza acestora, o frecventa mare a acestor stari denota o stare psiho-emotionala fragila si este necesara o interventie rapida pentru remedierea ei.